Cum sa-mi amintesc de tine?

În funcție de domeniul nostru de activitate avem ocazia să întâlnim zilnic oameni noi. Nu contează modalitatea de comunicare cu ei, cert este că îi întâlnim personal, telefonic sau prin e-mail și acești oameni ne pot strica ziua sau, din contra, ne pot binedispune.

Nu e nevoie să ai un coleg de birou care are o zi proastă și astfel crede că are dreptul să o strice și pe a celor din jur, ci e de ajuns să primești un e-mail scris într-o manieră nepoliticoasă sau să ai parte de o convorbire telefonică cu cineva care crede că problemele se rezolvă ridicând tonul și poate chiar trântindu-vă telefonul în nas fără să mai apucați să spuneți ceva.

Îi influențăm pe cei din jurul nostru indiferent de canalul de comunicare și poate de context. Dacă crezi că îl poți ajuta pe cel de lângă tine să corecteze ceva, să învețe ceva nou sau mai bun de la tine atunci ai grijă cum îi spui asta. Vrei să fii acea mamă cicălitoare care cu toții știm că are dreptate dar care nu este ascultată pentru că sare cu gura pe noi? Vrei să fii acel vecin sau coleg care la plăcinte e înainte adică judecă fără să își pună cea mai mică problemă a empatizării, a-i înțelege acțiunile celui judecat?

Nici voi nu îi ascultați pe cei care vă judecă. Și voi îi ascultați pe cei care simțiți că vă înțeleg și că le pasă de voi. Așa este? Și voi îi ascultați cu răbdare și poate țineți cont de sfaturile celor care v-au lăsat o amintire frumoasă cu ocazia unui contact anterior. Și să nu uităm că avem parteneri sau clienți cu care vorbim săptămâni întregi doar la telefon sau pe e-mail și e de ajuns ca un cuvânt să fie spus greșit sau să îl interpretăm noi greșit ca mai apoi să nu ne placă de el iar momentul în care îl cunoaștem personal să fie unul stânjenitor în care ne dăm seama că de fapt e un om de treabă sau un moment în care să zicem că ne așteptam să fie așa nesuferit.

Să lăsăm mereu loc de “Bună ziua!” la finalul unei interacțiuni cu cineva. Nu se știe niciodată cum se întoarce roata. Mie mi s-a întâmplat de curând să dau un interviu în cadrul unui proces de selecție cu cineva care cu aproximativ un an în urmă dăduse interviu de angajare cu mine, eu fiind angajatorul. Acum locurile la masă erau schimbate, eu eram intervievata emoționată dar liniștită pentru că știam că anul trecut am dat feedback constructiv, onest și simțeam că între mine și persoana care mă intervieva lăsasem cu ceva timp în urmă loc de mai mult decât “Bună ziua!”. Dar am avut și experiența în care am fost nesuferită cu un ofițer de poliție pentru că mă chemase la 8 dimineața pe un ger groaznic să dau o declarație care oricum nu folosea nimănui la nimic. Eu, nesuferita, am dat ochii cu domnișoara drăguță, ofițerul din această poveste, la un spectacol la Teatrul Național și am descoperit că avem prietene bune în comun. A fost un moment jenant pentru amândouă, în mod deosebit pentru mine.

Să nu ne facem nici prietenii să se simtă prost. Este foarte posibil ca la birou să fim foarte atenți la fiecare cuvânt rostit însă după programul de lucru să dăm frâu liber reacțiilor și propozițiilor pentru că, vorba aceea, ne permitem. Greșit. Și iubiții, iubitele, prietenii de-o viață, mama, fratele, vărul sau colegii de apartament merită să le lăsăm o amintire plăcută cu ocazia fiecărui dialog pe care îl poartă cu noi. Nu prea mai contează ce poți tu să îi înveți pe cei de lângă tine sau dacă ai dreptate într-o privință dacă nu știi cum să le livrezi ceea ce știi.

E important ce amintire le lăsăm celor cu care colaborăm sau oamenilor care sunt zi de zi alături de noi. E important acel prim gând care le vine în minte când se gândesc la noi și de cele mai multe ori depinde de noi să fie unul pozitiv. Diplomația, răbdarea, eleganța (în comunicare), politețea, onestitatea și zâmbetul sunt caracteristici importante atât în comunicarea cu oamenii cu care lucrăm cât și cu cei cu care locuim sau suntem prieteni.

Tu cum vrei să îmi amintesc de tine? Dar tu cum îți amintești de mine? – ce răspunsuri credeți că ați primi după o săptămână de la toate persoanele cu care ați interacționat?