De ce sa mergi la teambuilding?
Zilele trecute am primit o invitatie faina de la PRIME Iasi asa ca mi-am notat in calendar ca peste putintel timp voi merge la teambuilding.
De aici si intrebarea mea pentru toti cei care ar cam vrea ca in perioada urmatoare sa participe la teambuildingul organizat de organizatia/compania in care sunt: “De ce sa mergi la teambuilding?”
Nu am sa scriu din perspectiva trainerului, ci din perspectiva omului care a regretat ca nu a participat la un teambuilding si s-a bucurat enorm cand a participat la un altul.
Cuvantul de baza al acestui post va fi “pierzi”. Vom trece in revista ce pierdem noi, cei care alegem sa spunem “pas” participarii la teambuilding alaturi de colegii nostri.
Sa incepem cu inceputul: organizarea. Pierzi toata forfota planificarii, impachetarii, intrebarilor “Ce haine sa imi iau?, Va fi frig? Dar oare ce surprize ne-au pregatit cei din echipa de organizare?”, replanificarii taskurilor de la servicii, invoirii de la job, recuperarii seminariilor din acea perioada.
Sa continuam cu drumul. De obicei, la teambuilding se pleaca in grup. Nu conteaza mijlocul de transport (tren, autocar) pentru ca distractia va fi maaaaare: jucati carti, cantati, povestiti, radeti cu o pofta grozava incat toti batranii se vor uita ciudat la voi, dormiti sau ii necajiti pe cei care dorm si le faceti poze nepotrivite si amuzante. Eeee, mai sunt si cazuri in care unii curajosi isi deschid laptopul cu gandul ca vor lucra insa se dau batuti dupa primele minute de incercari si se alatura grupului care iti face pofta de ras!
Next: teambuildingul in sine. Echipa de organizare a acestor zile intitulate “teambuilding” cu siguranta a pregatit un desfasurator care ne face pe noi, participantii, sa ne intrebam incontinuu ce va urma. Acest desfasurator poate sa cuprinda: jocuri de toate soiurile (mai serioase, mai cu morala, mai amuzante, mai foooarte amuzante, mai cu descoperiri noi despre cel de langa tine), activitati de lucru in echipa, poate o excursie, gatit pe echipe, karaoke, pozeee (fooarte multe poze), dormit tarziu si trezit devreme si multe altele.
Sa trecem la urmatorul “capitol” ca sa vedem cam ce se mai intampla.
Dupa teambuilding: Vei pierde toate pozele. Da, ai ghicit: album “teambuilding” pe Facebook la toti colegii, comentarii si like-uri, ba chiar comentarii pe care nu le intelegi pentru ca vin in urma intamplarilor de la teambuilding, posturi pe bloguri despre “cat de tare a fost la teambuilding”, poze de grup folosite in diverse momente/proiecte in care tu nu vei aparea. Lipsa ta din acele poze te va face mereu sa spui :”De ce nu m-am dus!!!? De ce nu m-am dus!!??”.
Daca nu esti acolo vei pierde toate glumele care vor deveni element de cultura organizationala si pe care nu il vei intelege niciodata cand toti colegii tai incep sa rada la auzul unui cuvant. Pentru tine va fi absurd acel cuvant, insa pentru colegii tai care tocmai s-au intors de la teambuilding acel cuvant insumeaza o groaza de amintiri faine.
Dupa teambuilding vei avea surpriza sa vezi cat de bine se impaca doi colegi care inainte stii ca nu prea se suportau.
Dupa teambuilding vei simti o energie pozitiva in birou, se dinte. Te vei intreba iar si vei regreta:”De ce nu m-am dus!!??” pentru ca tu nu vei simti ca acea energie pozitiva te invaluie la fel de mult cum ii invaluie pe ei.
Dupa teambuilding vei avea momente in care te vei simti cam pe langa echipa. Da, sunt sigura ca ai tai colegi iti vor povesti ce si cum a fost insa tu tot te vei simti uneori un outsider.
Ultima idee: dupa acel teambuilding vei regreta tot anul ca nu te-ai dus, apoi cand vei merge in anul urmator la teambuilding iti vei spune:”De ce nu m-am dus si anul trecut!!?”.
Un teambuilding are rolul de a inchega echipa, de a o pune in diverse situatii si ipostaze care necesita lucru eficient, dorinta de crestere a fiecarui individ in parte si, mai apoi, dorinta de dezvoltare a organizatiei.
Asadar, voi va veti intreba tot anul “De ce nu m-am dus?!!” ?
Leave a Reply
mins
read
Hrrr….mi-e asa ciuda pe voi! va urasc chiar !
Ma luati si pe mine ? 😀
;)) Daca am putea:D
Pingback:Cariera ta in PR si Comunicare incepe aici! | Anca Gîlcă - Un Român Optimist