Anca Gilca
Ziua in care am fost cea mai buna mama

Ziua in care am fost cea mai buna mama

Oct 13

A existat o perioada in viata mea in care am fost cea mai buna mama. Nu a durat mult insa a fost intens. Sparg perioada aceea in zile si momente.

Am fost cea mai buna mama atunci cand vedeam la cumparaturi mame cu copii care fac crize. Eu stiam atunci cum ar trebui sa reactioneze mama astfel ca sa fie bine copilul. Ah, si mai stiam si ce a facut ea gresit pana atunci de reactioneaza asa copilul.
 
Am fost cea mai buna mama atunci cand am discutat despre copilaria mea. Am stiut mereu ce a gresit mama mea si cum ar fi trebuit sa reactioneze ea. La fel a fost si cand ma gandeam la soacra mea.
 
Am fost cea mai buna mama atunci cand am citit articole si carti si ma gandeam cat de usor e sa aplic ce scrie acolo.
 
Am fost cea mai buna mama cand am vazut o alta mama care ii dadea covrig copilului ei de 1 an si un pic. Stiam doar ca nu asa se face.
 
Am fost cea mai buna mama si cand cei din jurul meu discutau despre cati copii vor. Eu stiam clar si foarte corect ca musai copiii trebuie facuti unul dupa altul ca sa fie distanta de varsta foarte mica intre ei.
 
Am fost cea mai buna mama atunci cand am vazut un parinte repezind copilul. Stiam ca nu se face asa.
 
Am fost cea mai buna mama cand am vazut mame care nu alaptau si ma gandeam “dar de ce? cum vine asta?”.
 
Am fost cea mai buna mama. Am fost cea mai buna mama inainte sa am copil. Am fost cea mai buna mama cand citeam si doar imi imaginam cum aplic tot ce citesc despre parenting, alimentatie, alaptare, ingrijire. Am fost cea mai buna mama cand eram odihnita dupa 10 ore de somn si o zi de maraton de seriale. Am fost cea mai buna mama cand nu mie mi se intampla una dintre povestile de mai sus.
 
Apoi am nascut. A sosit Mara. A tot crescut Mara si m-a lovit realitatea. Mara crește și câte un nou scenariu din realitate mă lovește.
 
Acum nu mai sunt cea mai bună mamă. Acum sunt mama care învață, greșește, încearcă, testează. Cresc și eu o dată cu Mara. Acum am învățat să nu mai judec, sau cel puțin să nu o fac ca înainte: să fiu vocală și să spun cum știu eu că e mai bine sau cum eu sigur nu voi face niciodată ceva.
 
Abia acum sunt mamă.

Leave a Reply