Anca Gilca
Mergeti la Swimathon! Livrati fericire, va rog!

Mergeti la Swimathon! Livrati fericire, va rog!

Jul 04

Daă vom refuza să încurajăm inițiativele atunci vom muri. Vom muri ca oraș. Ne vor muri șansele de a atrage mai mulți investitori. Vor muri profesioniștii care vor alege să fugă. Vor muri șansele celor care încă mai cred că pot avea o viață frumoasă și liniștită în Iași, în România. Așa mor business-urile: șefii sau angajații ucid inițiativele înainte a apuca cineva să facă vreun pilot sau să testeze. 

Nu putem să aducem bani în bugetul statului, nu putem să îi educăm pe politicieni și nici nu putem să facem o vrajă prin care să le aducem grija față de popor. Nu putem să alungăm sărăcia și să aducem fericire fiecărui om din această țară. Dar serios că putem să ne implicăm în comunitatea noastră și unui om, cel puțin, să îi facem viața mai bună. La Swimathon veți vedea multe inițiative, vă veți putea alege cauza cu care rezonați mai mult! 

Dacă nu vreți să susțineți o inițiativă atunci mergeți cu gândul de a planta și a crește fericiri. Să vă ofer un exemplu. Nu voi scrie numele persoanei despre care am să vă povestesc pentru că nu ar vrea, știu sigur că s-ar supăra pe mine. Un prieten bun care locuiește în Iași s-a dus acasă într-o după-amiază și a văzut că o fetiță din vecini plângea. Fata înșira rufele pe sârmă și plângea, la 9 anișori. El a întrebat-o de ce plânge, ea a zis că nu are rochie pentru banchet. El-ul nostru din poveste s-a dus și i-a cerut mamei fetei permisiunea să meargă la cumpărături, cu tot cu fată. Zis și făcut! Fetița a avut rochiță, aleasă de ea, plătită de bunul meu prieten. Un om a fost făcut fericit în câteva minute, cu câțiva lei și cu multă dorință de bine din partea El-ul nostru din poveste! 

Acum câțiva ani acest El mi-a făcut și mie viața mai bună. Cred că nu i-am zis niciodată. Un exemplu de fericire livrată printr-un gest aparent banal: era sezonul de început al pepenilor, iar eu tot așteptam să se ieftinească pentru că erau mult prea scumpi pentru bugetul meu de student din provincie venit să cucerească mari teritorii profesionale. După un eveniment la care am participat împreună, m-a condus în cămin, iar la destinație deschide portbagajul și îmi înmânează un pepene. Nu știu cum ați mâncat voi pepene când erați mici însă vă zic că eu exact ca atunci când eram mică l-am mâncat: am tăiat felia și am început să mușc cu poftă. Mi se scurgea zeama pe bărbie și pe coate exact ca atunci când eram mică. Asta a fost pentru mine fericirea livrată de un om bun. Vă dați seama că îmi amintesc și acum de un pepene, dacă e să o luăm așa? :)

Concluzia: cu gândul la acest El  din poveste și la ceilalți oameni pe care am avut norocul să îi întâlnesc fac și eu gesturi care livrează fericiri în suflete. Gesturi mici făcute de noi, cu bani puțini, pot aduce fericire și schimbare în viața unui om. Farmecul acestor gesturi nu stă în fericirea de moment ci în schimbarea pe care acea fericire o produce pe termen lung la persoana făcută fericită. 

La Swimathon, mâine, e loc de livrat fericiri. Fiți curieri pentru viitorul unor tineri, vă rog! 

Pe www.swimathon.fundatiacomunitaraiasi.ro și pe pagina de Facebook găsiți toate cauzele. Citiți, alegeți, donați. Nu lăsați norii de ploaie să întunece fericirea cuiva. 

Leave a Reply