Anca Gilca
Ce inveti din garile romanesti

Ce inveti din garile romanesti

Nov 27

Se fac vreo doi ani și jumătate de când munca mea presupune și să mă plimb prin țară. Am început ușor și în primul an al proiectului am vizitat toată zona Moldovei, apoi am continuat în următorul an cu vizite în toate colțurile țării. Chiar acum vă scriu din Mc-ul din centrul orașului Ploiești, iar în perioada 14 – 16 decembrie vă voi saluta din Baia Mare. 

Diminețile pot fi foarte amare când trebuie să mă trezesc mult prea devreme pentru a prinde un tren și pentru a avea o zi bună, care să mă facă să fiu cu zâmbetul pe buze mai tot timpul, am învățat să văd partea plină a paharului

În gările din România am văzut dezordine, gunoi, bătaie de joc, angajați CFR nervoși, oameni dubioși care mă făceau să țin geanta foarte aproape de mine. Totuși, am întâlnit și angajați CFR care m-au ajutat să recuperez bagajul uitat în tren fără să aștepte recompensă, oameni care deși arătau dubios m-au ajutat să urc în tren geanta mult prea grea după o zi de lucru, copii care își certau părinții pentru că au aruncat pe jos un ambalaj. Mai mult decât atât, am poposit în unele gări – la ore mult prea târzii sau chiar mult prea matinale – fără să mă simt în pericol măcar o secundă. 

În gările din România am întâlnit navetiști care scuipau semințe, beau alcool deși era 5 dimineața și ziua de lucru abia începea, înjurau și în acea oră de călătorie povesteau doar despre cât de nemulțumiți sunt ei că alocația copilului este prea mică. În același timp însă, în același tren, am întâlnit și navetiști care își răsfoiau liniștiți ziarul și se bucurau de cafeaua de la tonomat cumpărată în grabă pentru că trenul era deja în gară, care își sunau copilul pentru a-l trezi, a-i ura o zi bună la școală și a-i spune să aibă grijă de el. 

În gările din România am întâlnit tineri – elevi și studenți – care ascultau manele deși era evident că deranjau ceilalți călători, care înjurau, beau bere, râdeau de ceilalți călători și aruncau gunoaie unde nimereau. Tot în gările din România am întâlnit și tineri care citeau cu drag din cartea luată la pachet, care ascultau muzică doar pentru ei cu ajutorul căștilor, care cedau locul lor unui bătrân, care învățau pentru examen. 

Am putea spune că România este o țară a contrastelor? Nu cred. Am vizitat trei țări până acum (veți spune că numărul este mic) și am simțit o bucurie ciudată când am văzut că și în Germania, Grecia și Turcia există oameni ca la noi, cu bune și rele. De fapt cred că frumusețea unui popor stă în capacitatea noastră de a vedea partea plină a paharului, de a descoperi ceea ce ne aduce zâmbetul pe buze. 

3 comments

  1. Mă bucur să citesc că – după o descriere a României, aşa cum se vede din gările ei, cu toate bune şi mai puţin bune – închei, totuşi, într-o notă optimistă.

  2. Avem si parti frumoase in Romania si notele mele optimiste nu au fost niciodata fortate. Asta ma si motiveaza sa cred in schimbare.

  3. Referito la intrebarea ta , daca Romania este o tara a contrastelor , eu cred ca asa este , ba mai mult uneori cred ca este in antiteza.
    Societatea nu mai are ce face cu partea negativa a calatorilor a angajatilor si nu in ultimul rand a celor care-si duc existenta in spatiile insalubre ale garilor – in orice caz nu putem face foarte multe – insa ceea ce trebuie noi sa facem , si cand spun noi , ma refer la intreaga societate a cestei frumoase tari, trebuie sa ne axam pe copii , elevii , studentii si tinerii de astazi , sa-i educam , sa-i civilizam sa le starnim dragostea de tara , civilizatie , ordine si mediu. Trebuie sa avem grija de urmatorii pioni ai societatii , altfel ne vom afunda in mizerie .
    Spun ca uneori aceasta tara este constuita in antiteza , vad deseori locuri minunate in contrast cu cele deplorabile , oameni cu moralitate in contrast cu cei fara scrupule , civilizatie – rationament in contrast cu acte barbare starnite de impulsuri , desigur lista poate ramane deschisa. De ce exista si o parte pozitiva ? – o intrebare retorica. Daca exista si partea plina a paharului , asa cum iti place tie sa spui inseamna ca cealalta parte este rodul incompetentei – celor care trebuiau sa fie competenti , nepasarea societatii , s.a.m. d. .
    Avem o sansa sa facem ceva , sa ne implicam cu totii in probelmatica societatii .
    Salutari din Baia Mare !
    Ps: Imi pare nespus de rau ca nu pot sa ma mandresc cu gara urbei mele.

Leave a Reply